• header_6
  • header_5
  • header_4
  • header_2
  • header_1
pic_logo
Güttler Srl.

Doriţi să aflaţi detalii suplimentare despre cultivarea solului cu utilaje Güttler®?

Înregistraţi-vă pe site-ul nostru pentru a avea acces la toate conţinuturile!


Dacă în timpul înregistrării ne furnizaţi toate datele, puteţi descărca următoarele:


Vă recomandăm să vă abonaţi la newsletterul periodic GÜTTLER®!

Acel newsletter vă va informa direct despre ultimele noastre proiecte, acţiuni, expoziţii, prezentări şi chiar despre utilajele noastre folosite la prezentări şi puse la vânzare.

Doriţi să aflaţi detalii suplimentare despre cultivarea solului cu utilaje Güttler®?

Înregistraţi-vă pe site-ul nostru pentru a avea acces la toate conţinuturile!


Dacă în timpul înregistrării ne furnizaţi toate datele, puteţi descărca următoarele:


Vă recomandăm să vă abonaţi la newsletterul periodic GÜTTLER®!

Acel newsletter vă va informa direct despre ultimele noastre proiecte, acţiuni, expoziţii, prezentări şi chiar despre utilajele noastre folosite la prezentări şi puse la vânzare.

Tăvălugirea grâului pentru o înfrăţire mai bună

Au fost ridicate deja foarte multe întrebări legate de tăvălugirea cerealelor păioase de toamnă pentru o înfrăţire mai bună. Acum vom încerca să adunăm împreună toate răspunsurile. Pentru început să vedem particularităţile biologice ale cerealelor păioase de toamnă! Seminţele semănate toamna încolţesc repede, apoi răsar. Această stare intervine încă înainte de a începe iarna. Apar frunzele, apoi planta intră în faza de înfrăţire.

La începutul perioadei de înfrăţire, planta are trei frunze. De fapt, sub aspectul tăvălugirii, pentru noi această perioadă este cea mai importantă pentru a obţine o înfrăţire mai bună. O parte a lăstarilor nu se întind imediat deasupra solului, ci nodurile din sol ale lăstarilor se transformă în noduri de înfrăţire. Din unii muguri ai nodurilor de înfrăţire se dezvoltă lăstari laterali, astfel se face înfrăţirea cerealelor. În acelaşi timp se dezvoltă şi rădăcini secundare, care vor împânzi stratul superior al solului.




Este important să amintim că există o legătură între formarea nodurilor de înfrăţire şi adâncimea de însămânţare, de aceea este important a se respecta adâncimea optimă de semănat. Mărimea înfrăţirii depinde şi de specia plantei şi de alţi factori de mediu. Cerealele semănate primăvara, în general, sunt mai puţin dispuse la înfrăţire, în timp ce mediul bogat în precipitaţii şi substanţe nutritive creşte intensitatea înfrăţirii. În general, înfrăţirea este influenţată şi de mărimea terenului aferent fiecărei plante în parte, de aceea trebuie să acordăm importanţă reglării densităţii corespunzătoare a efectivului deja în momentul însămânţării. În final aş aminti şi predispoziţia de înfrăţire datorată efectelor mecanice. Dacă sunt vătămate frunzele plantei, sunt eliberaţi anumiţi hormoni care induc efecte fiziologice care, la rândul lor, au deasemenea un efect de încurajare a înfrăţirii.
Faza înfrăţirii o considerăm încheiată atunci când lăstarul are deja 3-5 cm lungime, şi se poate palpa primul nod de tulpină. În această fază nu mai are rost să executăm tăvălugirea cu scopul înfrăţirii. În cazul grâului de toamnă, această perioadă cade pe luna aprilie. În cazul orzului de toamnă şi al secarei, acest proces intervine ceva mai devreme, în timp ce la păioasele de primăvară mai târziu.

Cele prezentate mai sus demonstrează că în cazul în care ajutăm înfrăţirea plantelor, acestea vor dezvolta rădăcini secundare şi mai multe, respectiv odată cu aceasta va creşte şi numărul frunzelor. După cum se cunoaşte, cu aceasta extragerea substanţelor nutritive din sol devine mai eficientă, şi plantele pot fotosintetiza mai multe substanţe organice datorită suprafeţei mai mari de frunze. Se poate recunoaşte uşor că astfel va creşte şi cantitatea recoltei.




Făcând o sinteză a celor prezentate până acum: dacă în faza de înfrăţire păioasele de toamnă beneficiază de o cantitate mai mare de apă şi de o cantitate mai mare de substanţe nutritive, respectiv în urma efectelor mecanice frunzele sunt vătămate şi aceasta intensifică înfrăţirea, respectiv înmulţirea rădăcinilor, atunci, datorită suprafeţei mai mari de frunze va creşte producţia, respectiv recolta plantelor.
Mulţi cunosc deja, şi mulţi nu cunosc încă faptul că acest efect poate fi realizat prin lucrări corespunzătoare de îngrijire a plantelor. Să facem o mică incursiune istorică, să vedem cum s-a făcut această lucrare în trecut.

Se ştie că atunci când seminţele erau împrăştiate manual pe sol, după însămânţare s-au scos oile pe terenurile însămânţate pentru a călca cu copitele seminţele în sol. Au repetat aceasta şi primăvara, pentru ca oile să calce în pământ rădăcinile ieşite din sol în urma „descălţării plantelor” la ingheţ şi să pască lăstarii noi. Aceasta a fost „bătătorirea” efectivului de plante.

Dacă ne gândim mai bine la aceste aspecte, vom înţelege uşor ce s-a întâmplat de fapt. Oile au călcat în sol rădăcinile ieşite în urma „descălţării plantelor” la ingheţ, astfel rădăcinile au reuşit să absoarbă mai uşor substanţele nutritive şi umiditatea. În timpul păscutului oile au lăsat aici şi îngrăşăminte organice valoroase, crescând conţinutul de substanţe nutritive al solului. Datorită frunzelor păscute, plantele au fost vătămate şi aceasta a indus la fel înfrăţirea.

Mai târziu această lucrare a fost executată cu un cilindru de lemn. Pentru acest scop s-a folosit acelaşi cilindru de lemn cu care s-au bătătorit şi cerealele recoltate cu coasa.




În trecutul apropiat au fost foarte răspândite mai multe variante ale tăvălugului neted, care a fost folosit nu numai la tăvălugirea cu scopul îmbunătăţirii înfrăţirii, ci şi cu scopul îndesării solului. Datorită dificultăţilor de transport şi conectare, folosirea acestuia este tot mai mult evitată de fermieri. În privinţa tăvălugului neted se mai poate afirma că, faţă de tăvălugii mai dezvoltaţi, profilaţi, este mai puţin capabil să formeze suprafaţa solului şi să dezvolte în măsură suficientă un efect de înfrăţire.

Tăvălugul inelar reprezintă o trecere între tăvălugul profilat şi cel neted. Caracteristic acestuia este efectul de formare a suprafeţei şi o tasare a solului în profunzime. Folosind acest tăvălug, lucrările de tăvălugire cu scopul îmbunătăţirii înfrăţirii şi alte lucrări de tăvălugire prezintă deja rezultate bune. S-a îmbunătăţit mult şi construcţia acestuia, au apărut tipurile rabatabile, uşor de instalat.

Cei mai noi sunt tăvălugii cu diferite profile. Acestea sunt tipurile de tăvălug Cambridge, Crosskill şi Güttler. Caracteristic acestora este faptul că lucrează în mod ferm suprafaţa solului şi execută tasarea solului în straturi mai adânci. Tăvălugirea cu scopul îmbunătăţirii înfrăţirii o putem executa şi cu aceşti tăvălugi. Datorită suprafeţei speciale, tăvălugii formează, închid suprafaţa solului, mai mult de atât, introduc în sol şi îngrăşămintele administrate în prealabil, şi astfel creşte gradul de utilizare.




Îngheţurile de iarnă şi zăpada puţină pot cauza „descălţarea” plantelor. În acest caz stratul superior al solului se ridică, iar rădăcinile plantelor se rup. Primăvara, când solul se dezgheaţă şi plantele prind viaţă, plantele din solul îngheţat nu pot obţine umiditatea şi substanţele nutritive în cantitatea corespunzătoare. Pagubele cresc pe mai departe datorită vântului tăios, care usucă însămânţările. Astfel, toate acestea la un loc pot produce pagube serioase în efectivul plantelor, reducând semnificativ recolta şi venitul fermierilor.

Împotriva acestor efecte dăunătoare trebuie aplicată tăvălugirea cu scopul înfrăţirii, pentru a proteja recolta. Cilindrii profilaţi împing rădăcinile înapoi în sol, şi astfel planta va ajunge la apă şi substanţe nutritive. Îngrăşămintele împrăştiate pe suprafaţa solului vor fi introduse în sol de tăvălug, astfel substanţa nutritivă ajunge în zona rădăcinii. Datorită vătămării tulpinilor, creşte dispoziţia plantelor la înfrăţire, şi creşte cantitatea frunzelor. Datorită volumului mai mare de frunze şi a cantităţii mai mari de substanţe nutritive, plantele vor da o recoltă mai mare.




Experiment de tăvălugire pentru o înfrăţire mai bună

La începutul anului 1986, în Austria, la Şcoala Profesională Agricolă din Burgkirchen s-au făcut experimente conduse de domnul inginer Augustin, ale căror rezultate vi le prezentăm în cele ce urmează.

S-a folosit un tăvălug Standard Güttler prismatic, având diametrul de 33/38 cm, cu lăţimea de lucru de 3 m, masa de aprox. 500 kg. Lucrările de tăvălugire s-au făcut pe patru terenuri, care se deosebeau prin administrarea îngrăşământului. Pe fiecare teren s-au marcat 15 parcele de câte 1 metru pătrat.


parcelahengerezett
teren tăvălugit:

nr. de spice/m2
teren
netăvălugit:

nr. de spice /m2
solul A459402
solul B432384
solul C423389
solul D319297
Val. medie408368


Puterea îngrăşământului scade de la solul A la D.
Experimentul arată clar că tăvălugirea a ajutat în măsură însemnată şi gradul de utilizare al îngrăşământului chimic. Cifrele arată şi faptul că, datorită tăvălugirii, pe terenurile tăvălugite au crescut în medie cu 10% mai multe spice decât în terenurile netăvălugite.

După cum se vede, tăvălugirea duce la creşterea recoltei, însă nu este uşor să alegem cea mai bună soluţie din rândul tăvălugilor aflaţi pe piaţă. În afara faptului că tăvălugul are un efect benefic asupra înfrăţirii, înainte de achiziţionarea unui nou utilaj trebuie să luăm în considerare şi alte aspecte, ca de exemplu capacitatea de fărâmiţare a bulgărilor de pământ, măsura în care închide suprafaţa solului, manevrarea uşoară şi întreţinerea simplă.

Ce conţinut aţi dori să apară în paginile noastre?

Videoclipuri care prezintă utilaje Güttler® în timpul lucrului
Fotografii despre fiecare tip de utilaj
Descărcare instrucţiuni de utilizare
Comandă piese de schimb
Datele tehnice ale utilajelor



Opinii ale clienţilor:

„Folosim utilajul şi înainte de însămânţare, pentru execuţia patului germinativ. Răsărirea este mai bună decât dacă am lăsa patul germinativ deschis. Folosim această tehnologie şi la mazăre şi soia. Am ales această soluţie pentru că rezolvă bine problemele datorate solurilor cu bulgări.”

János Zigler, Cooperativa Satului, Lánycsók, Ungaria
"Tăvălugul a făcut o tasare de calitate după însămânţare, răsărirea este mai rapidă, mai uniformă comparativ cu anii precedenţi, a compactat şi solul de calitate inferioară, cu mai mulţi bulgări în măsura corespunzătoare şi l-a făcut mai uniform, reducând astfel la minim pierderea de umiditate.”
„Am avut un singur caz de defecţiune, în timpul exploatării s-a rupt un cârlig cu şurubul aferent. Asigurarea piesei de schimb s-a făcut rapid şi simplu."


László Antal, agricultor
Füzesabony, Ungaria
„Folosim Güttlert la dezmiriştire în aceeaşi cursă cu plugul şi după afânare. În ambele cazuri îl folosim datorită capacităţii sale de a sparge bulgării de pământ şi de a închide solul. Toamna semănăm în sol arat, respectiv trecut cu plugul, şi după însămânţare compactăm neapărat. Răsărirea este mult mai bună în teritoriile compactate. Şi în cazul însămânţărilor de primăvară răsărirea este mai bună atât la porumb, cât şi la floarea soarelui dacă se aplică tehnologia Güttler. La prelucrarea a câteva mii de hectare nu am avut încă nicio problemă. Îl folosim la: spargerea bulgărilor de pământ, compactare, închiderea solului, tehnologia Güttler este o soluţie foarte bună.”

József Vacsi, Orosháza, Ungaria